Nu critica, nu condamna si nu te plange!

Distribuie:

Share on facebook

Nu critica, nu condamna si nu te plange. Incearca sa intelegi un om de ce face ceea ce face. Critica nu trezeste in cealalta persoana decat dorinta de a se justifica. Daca vrei sa apara schimbarea benefica si de lunga durata incearca in moduri indirecte sa faci un om sa isi dea seama ca a gresit

Mama ei de treaba ce vrea sa insemne asta?

Prin articolul de azi as vrea sa inspir cat mai multi oameni sa renunte la critici, condamnari si a se plange. Daca esti o persoana care iese din casa, probabil ca esti expert in toate cele trei de mai sus. Cu totii avem tendinta sa criticam ceva ce nu ne convine. Condamnam si ne plangem de tot ce nu ne place, iar asta nu ne aduce nici un beneficiu. Prin urmare, ce ar putea sa se intample bun atunci cand criticam ori condamnam o persoana , ori te plangi ca din cauza ei ti s-a intamplat nu stiu ce nenorocire? Aud ceva? Nu prea. Din pacate adevaratele beneficii vin tocmai cand nu facem asta.

Pentru ca tendinta noastra este sa criticam foarte des alte persoane si cel mai rau este ca ii criticam si condamnam cel mai mult tocmai pe cei care ii iubim si ne sunt apropiati, imi vine in minte ce spunea Confucius despre asta, “Nu te plange de zapada de pe acoperisul vecinului, cand pragul de la usa propriei tale case este murdar.” Desigur ceva mai romanesc ar fi “Vezi paiul din ochiul altuia, dar pe cel din ochiul tau nu il vezi?”.

Nu cred ca am fost nascuti asa ci pur si simplu am invatat asta din mediul social in care ne-am invartit, am crescut si mai ales ce am vazut la parinti. Dar asta nu este un impediment deoarece orice invat are si dezvat, iar daca vrei sa ai relatii mai bune cu tine si cu ceilalti, vei fi incantat sa te resoftezi.

Nu critica, nu condamna, nu te plange!

Ce zici, crezi ca o sa fie usor? Probabil ca nu. Este destul de greu sa te opresti din criticat cand tu stii mai bine ce trebuia facut. De exemplu, cazul parintilor care isi critica copiii. Fiindca ei sunt mai mari, ii critica pe acestia crezand ca au dreptate. Poate au. Insa in inima micuta a copilului va fi nevoia lui sa se justifice pentru ceea ce a facut, si poate sa se simta vinovat. Nimic din cele doua sentimente nu il dezvolta pe copil. Daca vrem intr-adevar sa il ajutam il mangaiem pe cap, ii aratam ca suntem langa el indiferent ce se intampla si il intelegem de ce a facut ceea ce a facut. Discutam cu el fara sa criticam.

Si ce zici de relatiile de dragoste? Unde fiecare partener are o parere diferita fata de ce alege sa faca celalalt? Si in loc sa se inteleaga motivele, se apuca sa se critice, sa se condamne si apoi sa se certe. Am simtit asta pe propria piele cand eu cu prietena mea care acum este si mama viitorului meu copil, obisnuiam sa ne criticam pana ne luam la bataie. Stiu nu e frumos si nici nu vreau sa ma plang ca inca am ramas cu semne.

In relatiile de prietenie, de sefie si oricare ar fi ea, critica si condamnarea nu aduce beneficii. Face ca persoana cealalta sa simta nevoia de justificare si nu o ajuta sa constientizeze daca a gresit, ca a gresit. Un om cand este criticat, va raspunde in mod automat cu justificare ori in alte cazuri cu “nervi” ori “chef de cearta”.

“Atunci cand esti nemultumit, e mai usor sa critici si sa condamni decat sa incerci sa intelegi punctul de vedere al celeilalte persoane. E adesea mai usor sa invinuiesti decat sa lauzi. E mult mai natural sa vorbesti despre ceea ce vrei tu decat despre ceea ce vrea cealalta persoana”

Dale Carnegie

Ce e de facut?

In primul rand este important sa iti schimbi obiceiul de a critica. Poate te ajuta sa stii ca atunci cand critici nu inspiri persoana cealalta sa faca schimbari si cel mai adesea trezesti resentimente. Apoi sa iti dai seama ca, critici si condamni fapte care deja au avut loc si prin natura sa ireversibila a timpului, nu poti sa schimbi ceva ce s-a intamlpat. Realizeaza ca in relatiile cu oamenii, a spus Carnegie, nu avem de-a face cu creaturi logice,ci cu creaturi emotionale, dominate de prejudecati, motivate de orgolii si capricii. Incearca prin metode indirecte sa faci persoana cealalta sa vada unde a gresit.

Si in final, in loc de a-i condamna pe oameni, sa incercam sa-i intelegem. Sa incercam sa ne dam seama de ce fac ceea ce fac. Aceasta atitudine e mult mai utila decat critica; ea trezeste compasiune, toleranta si bunatate.

De ce tu si cu mine sa procedam altfel?

“Dumnezeu Insusi nu intentioneaza sa judece un om inainte de sfarsitul zilelor acestuia”

Pe data viitoare! Te cinstesc si beau in cinstea ta!

 

ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTERUL ALPHAMAN

Fii primul care afla noutatile