Bine ati revenit pe alphaman.ro , singurul blog de dezvoltare personala atat de porcos incat daca o intrebi pe maicata nu o sa te lase niciodata sa il citesti.
Spre sfarsitul slujbei de Duminica preotul întreba:
– Câti dintre dvs si-au iertat dusmanii ?
80% au ridicat mana. Preotul insista cu întrebarea.
Toti raspund de data asta, cu exceptia unei batranele.
– Doamna Aglaia…dvs nu sunteti dispusa sa va iertati dusmanii ?
– Eu nu am dusmani, raspunse bland.
– Doamna Aglaia, asta este foarte ciudat. Cati ani aveti dvs ?
– 99, raspunse dansa.
Parohia se ridica în picioare si aplauda la unison.
– Oh, Doamna Aglaia, puteti veni aici în fata sa ne spuneti cum se poate ajunge la 99 de ani, fara sa ai nici un dusman ?
Dulcea Doamna Aglaia vine în fata, se întoarce cu fata spre enoriasi si spune:
– Pentru ca deja au murit toti, nenorocitii dracului!!!
E dimineata si soarele inca nu a reusit sa-si scoata scafarlia de dupa patura groasa din geam si pot crede deja ca nici in minutele ce vor urma nu va face asta, caci inca mai am ochii sensibili si rosii de la aerul tare de aseara , iar bratele mele ma refuza total sa fac vreun demers in acest sens. Pe de alta parte sunt convins ca nu m-ar refuza daca le-as pune la rulat, dar din pacate deliciurile verzi s-au terminat si agentul de vanzari are telefonul inchis.
Pe langa dimineata, e vineri si tind sa cred ca azi e o zi minunata. Ma simt creativ si plin de forta, iar pe langa toate astea se adauga un sentiment nebun si desi uneori este nelinistitor, azi ma linisteste. Mi-e dor sa fiu acasa langa prietenii de care imi este foarte dor, mi-e dor de noptile pierdute alaturi de ei si abia astept sa ne revedem.
Am lacrimi in ochi cand ma gandesc la mama mea care ma intreaba mereu cand vin acasa, iar eu nu stiu ce sa ii spun. Mi-e frica de multe ori ca nu am sa ii pot multumi niciodata indeajuns pentru cate a facut pentru mine. Sunt sigur ca nu asteapta nimic in schimb, si e de ajuns pentru ea sa stie ca sunt bine. Dar cum as putea sa nu ii multumesc in vreun fel, acum cand realizez cate nopti nu a dormit ca sa ma poata proteja si sa fie acolo cand imi antrenam seara de seara corzile vocale ca sa fiu sigur ca atunci cand o sa pot spune “mama”, o sa auda si vecinii.
Intre timp am ajuns sa cunosc mai multe cuvinte decat “mama” si acum stiu sa spun si “tata”. Refuz sa zic ca mai am si o sora caci nu vreau sa raspund la intrebari de genu “E buna sorta?”.
Revenind la subiectul articolului si iesind pentru o secunda din transa pentru a putea intra din nou si mai adanc, ma gandesc cat de mult comunicam zi de zi si cat de putina sinceritate vad si aud in cuvintele oamenilor atunci cand sunt intr-o situatie in care au gresit. Simt cum unora le este greu sa spuna cu demnitate “am fost neatent”.
Sa gresesti este inevitabil si absolut firesc. bineinteles ca fiecare greseala are costurile ei, dar si lectiile ei. Nu poti sa evoluezi fara sa gresesti. Adu-ti aminte cate greseli ai facut pana cand sa ajungi sa faci un lucru bine de tot in domeniul pe care il practici, ti-a reusit din prima?
Oamenii critica greseala ca si cum ar fi ceva extrem de rau. E un diavol care te invaluie pe la spate intr-o ceata densa, neagra, in care respiri greu si il cheama”greseala”. Ba chiar iti si canta, ca sa iti dai seama cat de inevitabila este” Poti sa fugi, poti sa fugi , ca oricum o-ncurci, oricum te-alerg, te prind,ti-o trag la buci”. E naspa!
Imi place sa vorbesc cu tot felul de oameni, printre care preferatii mei sunt cei inteligenti. De fel, am tot felul de curiozitati, iar cand prind ocazia, bombardez cu intrebarile de zici ca sunt in al doilea raboi mondial. una din intrebarile cele mai frecvente ale mele este “Cum ai reusit sa…?”. Iar raspunsul este extrem de simplu si acelasi aproape de fiecare data: “Nu mi-a fost frica sa gresesc”. Oau ai zice ca acesta este secretul succesului. Ba chiar si este, o parte din el ce-i drept, dar una extrem, extrem de criticata de catre oameni.
Cand ti-e frica de greseala, gandeste-te ca pierzi ocazia de a invata lucruri grandioase, lucruri care i-ar putea face pe ceilalti sa se uite la tine si sa spuna “Oau”. Negresind si traind in frica de a scapa mereu fara sa gresesti, este seiful care te va tine inchis pentru totdeauna in mediocritate.
Nu vei arata niciodata lumii ce poti, pentru ca nu ai ce, si asta probabil pentru ca ti-a fost prea frica sa faci ceva, din cauza fricii sa nu o dai in bara.
Din observatiile mele, cred ca principala sursa a fricii de greseala, este ca oamenii se tem de reactiile celorlalti. Se tem ca o sa fie criticati, aratati cu degetul si condamnati pentru greselile lor. Dar din pacate, conform statisticelor facute in cele aproximativ doua sute de miliarde de galaxii, este imposibil sa evoluezi fara sa gresesti. Cel putin pe Terra e garantat!
Accepta greslile cu zambetul pe buze si spune-ti : “Am gresit, am gresit, sunt extrem de prost si ma bufneste rasul cand ma vad, dar totusi ce am invatat din asta?”. Si o data invatata lectia, fii sigur ca acea greseala nu o sa se mai repete. Dar nu suferi, o sa fie mereu altele.
Bucura-te cand gresesti, caci ai invatat ceva nou. Fii fericit sa o faci caci astfel vei evolua.
Din pacate, sunt situatii in care trebuie sa explici ce s-a intamplat si de ce ai dat-o in bara. De exemplu situatiile in care lucrezi la un proiect sau ai un servici undeva, si exista pe acolo o pula bleaga care are pretentia sa ii si explici de ce nu a mers ce nu a mers, intr-un cuvant de ce ai gresit. Nu ii umfla ochii te rog. Sunt destui pupincuristi care nu isi merita posturile de conducatori. Ei nu sunt acolo pentru ca au valoare si ca stiu ca din greseli inveti. Ei sunt acolo pentru ca spala bine de cacat. Sunt acolo pentru ca nici un dero din lume nu iti spala curu cum ti-l spala ei, Ei stiu sa umezeasca, sa lase sa se moaie, sa dea cu limba de la interior spre exterior caci altfel poate sa ramana caca pe acolo si caci daca ii da afara marele sef? Ei stiu sa dea si polish , sa te poti bucura de un cur luminos si stralucitor. Sunt atat de buni ca-ti poti face freza in cur dupa ce te ling ei. Si desigur exemplele pot continua, dar ma gandesc ca ai prins deja ideea.
In asemenea situatii, in care trebuie sa explici, stai drept si spune ce ai de spus. EXPRIMA-TE SINCER! Fii demn de tine si nu fugi de greseli de frica. Nu minti pentru greseli decat daca nu ai alta solutie. Fii demn de inima care iti bate in piept. Conteaza enorm de mult cum anume comunici in astfel de situatii.
O atitudine dreapta si sincera, e o atitudine demna de oamenii care fac greseli. Bineinteles cu conditia sa inveti din ele, caci dupa aia se transforma in prostie.
Fii mandru ca tu faci greseli si inveti chestii, in timp ce altii sunt mediocrii de frica sa nu greseasca. Din pacate nici macar mediocri capabili nu sunt. Pentru ca ei fac greseli si nici macar nu si le recunosc. gresesc , iar si iar si au senzatia ca nu s-a intamplat, caci stiu ei sa se fereasca de greseli.
O pula! O pizda! (va rog fara discriminari da?) si MARE ATENTIE!:
SA FUGI DE GRESELI ESTE CEA MAI MARE GRESEALA PE CARE O POTI FACE!
SA ITI FIE FRICA SA COMUNICI DESPRE GRESELILE TALE, IDEM.
SI ESTE DE NEIERTAT UN OM CARE CAND FACE O GRESEALA NU ARE DEMNITATEA SA O SPUNA SI O ARUNCA PE ALTII!!!
FII DEMN DE INIMA CARE ITI BATE IN PIEPT, PERMITE-TI SA GRESESTI SI BUCURATE DE ASTA, SI EXPRIMA-TE SINCER!!!
DESCHIDE OCHII!!! Scapa de mediocritate!
